A fost frumos, mulţumesc!

Patru ani şi trei luni frumoase împreună. Ţin minte şi acum cum aveam impresia că totul începea să se destrame, era doar în mintea mea, m-ai rugat să rămân încercând să mă convingi că nu am dreptate, că amândoi poate am greşit la un moment dat, dar... eu atunci trebuia să aleg, am luat decizia să merg mai departe, am greşit, dar nu regret, niciodata nu am regretat ceea m-a facut sa zambesc, am fost fericiţi, te aveam şi nu puteam trăi unul fără celălalt! Mă gandeam la noi, ce se întâmplă? Imediat se face un an şi un pic de când nu mai suntem împreună. Ceea ce îmi pare rău e că s-a întâmplat de ziua ta, iar ce mă bucură cel mai mult e că am rămas cu o amintire plăcută, cel puţin eu. Îmi pare rău că s-a terminat în felul ăla. Puţin ştii tu cât de mult ţi-am simţit lipsa, că încă eram prinsă de amintiri, că aş mai fi avut nevoie de  timp, amândoi eram pregătiţi să ne iertăm, dar iertarea ar fi fost o luptă grea. Da, îmi amintesc şi acum cu plăcere de tot, dar am realizat că e mai bine aşa. Îţi mulţumesc din suflet că mi-ai fost alături atâta timp, că ai fost cea mai bună variantă a ta.


Mă bucur că ţi-ai găsit pe cineva aşa special. Cu ceva timp în urmă nu puteam să-mi imaginez ca acea persoană îl are pe iubitul meu. Hei, amândoi suntem fericiţi acum. Nu aş fi crezut vreodată că voi fi fericită din nou, mi-aş dori să fii la fel şi tu. vreau să spun aşa de fericit, să mă trezesc zâmbind dimineaţa cu gândul la el, îi mulţumesc din suflet că a apărut în viaţa mea. Şi, pe lângă fericire, este această mulţumire interioară, sunt mulţumită de faptul că ştie cum să mă trateze, cum să-mi vorbească, să mă asculte, să aprecieze lucrurile mărunte. Şi da, uneori cred că nu e adevărat, ăm... normal că e adevărat, dar... mă întreb cum de am eu parte de sentimentul ăsta? Am greşit faţă de atâtea persoane... de ce să apară el şi să schimbe totul? Simt iubirea asta, e peste tot, o simt în tot corpul şi în tot ce mă înconjoară. îi mulţumesc că e iubitul meu. #I.


2 comentarii: